Recensămîntul de la finalul anului 2011 a stîrnit deja multe controverse legate de numărul celor apţi de vot pe teritoriul curent al României. Nu demult s-au publicat, într-un final, rezultatele statistice finale ale numărătorii cetăţenilor acestei ţări, fapt care a dus la alte întrebări.
Sînt unii oameni care estimează numărul de ţigani din România la vreun milion şi jumătate sau două milioane de oameni. Probabil se bazează pe faptul că mulţi nu sînt înregistraţi (n-au certificat de naştere şi buletin) şi le convine să umfle cifrele cît mai mult posibil.
Datele statistice arată, cel puţin pentru moment altceva: că sînt 600 şi ceva de mii de ţigani. Însă foarte mulţi dintre cei care, totuşi, au răspuns întrebărilor din chestionare, nu şi-au declarat etnia. Citatul de mai jos este un fragment dintr-un articol de pe hotnews care tratează recensămîntul… folosind în continuare termenul abuziv de „rromi” adresat ţiganilor.
„La recensamantul din 20 octombrie 2011, inregistrarea etniei, limbii materne si a religiei s-a facut pe baza liberei declaratii a persoanelor recenzate”, a anuntat INS saptamana trecuta cand a publicat rezultatele finale ale recensamantului din 2011.
Potrivit acestor rezultate, din cei peste 20.121.600 de cetateni recenzati, doar 18.884.800 si-au declarat etnia, insemnand ca aproape 1,23 de milioane au ales sa nu-si declare etnia si au fost trecuti la categoria „informatii nedisponibile”.
Astfel, potrivit INS, procentele populatiei la categoria etnie au fost prezentate ca fiind calculate in functie de numarul total de persoane care si-au declarat etnia si nu in functie de numarul total al populatiei stabile.
Astfel, la recensamantul din 2011, primele trei etnii din tara sunt romanii, maghiarii si romii. „S-au declarat romani 16.792,9 mii persoane (88,9%). Populatia de etnie maghiara inregistrata la recensamant a fost de 1.227,6 mii persoane (6,5%), iar numarul celor care s-au declarat romi a fost de 621,6 mii persoane (3,3%)”, noteaza INS.
Potrivit INS, „persoanele de etnie roma reprezinta 3,3% din totalul populatiei stabile, fiind repartizati relativ uniform in teritoriu, cu ponderi variind intre 1,1% in judetul Botosani si 8,9% in judetul Mures. Romii se intalnesc intr-o proportie relativ mai mare, de peste 6,0% din populatia stabila, si in judetele Calarasi (8,1%), Salaj (7,0%) si Bihor (6,3%)”.
„Nedisponibilii” mai multi ca maghiarii in total si de zece ori mai multi in Bucuresti decat romii
Cu toate acestea, numarul celor care nu si-au declarat etnia („indisponibili”) depaseste pe cel al maghiarilor si, raportat la intreaga populatie stabila a tarii, atinge procentul de 6,14%.Astfel, apar situatii curioase in unele zone ale tarii. Spre exemplu, in Bucuresti exista declarati 24.000 de romi (1,27% din populatia Capitalei), dar si peste 220.000 de persoane (11,68%) care nu si-au declarat etnia, adica mai mult decat marimea unei resedinte de judet de dimensiune medie.
Mai mult, in afara de judetele cu o minoritate maghiara numeroasa, Romania se imparte din doua mari „etnii”: romanii si cei ale caror date nu sunt disponibile. In plus, singurele judete in care populatia de etnie roma este mai mare decat cea care nu si-a declarat etnia sunt exact acele judete in care se regaseste cele mai mari declarate comunitati de romi din tara (Mures, Dambovita, Bihor, Covasna si Bistrita Nasaud).
