În urma unor presiuni făcute asupra academicienilor români, inclusiv prin canalele mass-media, zilele acestea s-a anunţat că definţiile definiţiile cuvintelor „rom” şi „ţigan” au fost modificate în noua ediţie a Dicţionarului Explicativ al Limbii Române (DEX).
Agenţia de Dezvoltare Comunitară „Împreună” spune, într-un comunicat remis MEDIAFAX că prin această revizuire s-a făcut un pas către normalitate şi corectitudine, însă eu aş adăuga că, în ciuda bunului simţ şi al demnităţii românilor apelativul „rom” este folosit în continuare la adresa ţiganilor.
Contactat de MEDIAFAX, directorul Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române, Marius Sala, a precizat că la începutul acestui an a fost tipărit un nou tiraj al DEX, în care au fost făcute o serie de modificări, negociate cu reprezentanţii comunităţii rome, în urma doleanţelor acestora. El nu a precizat în mod concret care sunt modificările aduse.
Însă, Agenţia de Dezvoltare Comunitară „Împreună” spune că în noul tiraj al DEX au fost revizuite definiţiile a 30 de cuvinte care fac trimitere directă sau indirectă la minoritatea romilor.
„În urmă demersurilor constante ale Agenţiei de Dezvoltare Comunitară «Împreună», Asociaţiei Rromilor «Egalitate de Şanse» Tulcea şi Asociaţiei ACCEPT, precum şi a Hotărârii nr. 230/15.06.2011 a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, în ediţia nouă a Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, publicat în luna februarie 2012, de către Institutul de Lingvistică «Iorgu Iordan – Al. Rosseti», au fost revizuite definiţiile a 30 de cuvinte care fac trimitere directă sau indirectă la minoritatea romilor. Astfel, Institutul «Iorgu Iordan» a eliminat sau a explicat clar identificările discriminatorii şi tendenţioase care promovau stereotipuri negative în legătură cu minoritatea romă”, se arată în comunicat.
Noua definiţie a substantivului „rom” este următoarea: „termen prin care se autoidentifică membrii unui grup etnic originar din India şi răspândit mai ales în Sudul şi Estul Europei, înlocuind denumirea de ţigan, considerată peiorativă”, potrivit comunicatului citat.
De asemenea, în ediţia nouă a DEX au fost modificate cuvintele: „balaoacheş”, „baragladină”, „bulibaşă”, „chivuţă”, „corturar”, „faraon”, „gitană”, „jude”, „laie”, „lăieţ”, „lingurar”, „puradel”, „rom”, „rudar”, „sălaş”, „ţigan”, „ţigănaş”, „ţigănatic”, „ţigăncuşă”, „ţigăncuţă”, „ţigăneală”, „ţigănel”, „ţigănesc”, „ţigăneşte”, „ţigănie”, „ţigănime”, „ţigănos”, „ţigănuş”, „ursar”, astfel încât caracterul deseori peiorativ al acestor cuvinte să fie clar adus la cunoştinţă cititorului, mai precizează reprezentanţii agenţiei.
Adică acelaşi rahat pe băţ (mă refer la „înlocuirea” denumirii de ţigan) pe care tot încearcă unii să ni-l vîre pe gît de cîteva decenii încoace.
Articolul de pe Mediafax continuă cu mai multe detalii, însă prima propoziţie a ultimului paragraf de acolo (pe care în preiau mai jos) mi-a atras atenţia:
„Deşi în dicţionarele anterioare ale limbii române, definirea termenului «ţigan» nu includea elemente peiorative, în definirea curentă a termenului «ţigan», Institutul «Iorgu Iordan», sub egida Academiei Române, a promovat identificări discriminatorii şi stereotipuri rasiste fără specificarea caracterului peiorativ, profund discriminator al acestora”, se mai arată în comunicatul citat.
Eu zic, fără să greşesc prea mult, că conotaţile peiorative ale cuvîntului secular de ţigan sînt originare de undeva prin sudul ţării şi apoi au fost popularizate prin mass-media. Născut şi crescut în Crişana (Oradea) n-am auzit de ele decît la maturitate, odată cu apelativul de rom introdus artificial pentru a-i copia pe români.