Dacă mi-ar fi spus cineva zilele trecute, cînd am plecat spre satul prahovean Parepa, că mă prinde noaptea intr-o şatră de ţigani, in mijlocul cămpului, aş fi rîs. Eu?! La şatră?! Şi poate l-aş fi suspectat pe respectivul de cine ştie ce gînduri necurate, ba, mai mult, m-aş fi intrebat dacă nu cumva l-a atacat pneumonia ucigaşă sau s-a pricopsit cu vreo gripă aviară. Dacă ar fi adăugat şi că mă infrupt din borşul şatrei, in vreme ce afară cade potop de ploaie, mi-aş fi spus că ăla cu zisul nu mai scapă. A luat-o pe arătură… şi totuşi…
Sursa şi continuarea reportajului: Jurnalul.ro.