Primul articol are ca subiect judecata ţigănească pentru o fată de 15 ani din Roman (apărut în Ziarul de Iaşi în 2001).
Rapitorii nepoatei bulibasei tiganilor din Roman au fost chemati la judecata. Pina la finalizarea anchetei politistilor si pina la hotarirea judecatoreasca, tiganii vor hotari ce este de facut. Cei gasiti vinovati pot fi batuti crunt sau obligati sa plateasca despagubiri mari
In urma cu aproximativ o luna, Ramona Stanescu, in virsta de 15 ani, nepoata lui Paul Cojocaru, bulibasa tiganilor romascani, a fost rapita, secehestrata, batuta si violata de citiva tigani din Vaslui. Dupa saptamini de cautari disperate, familia a reusit sa-si recupereze copilul. Imediat dupa ce fata a fost adusa acasa, la Roman, bulibasa Stanescu a depus o plingere la Politie pentru a i se face dreptate. Dosarul intocmit de politistii romascani nu este finalizat, inca. Bulibasa Cojocaru nu a mai asteptat ca Politia sa-si faca treaba si a apelat la judecata tiganeasca. Acest gen de judecata s-a dovedit a fi foarte aspra, cei gasiti vinovati fiind nevoiti sa suporte batai crunte sau obligati sa plateasca despagubiri mari.
„Tiganii vor hotari ce este de facut!”
Detalii în articol.
Al doilea articol tratează declaraţiile unui gabor cu pălărie din Cluj despre obiceiurile ţiganilor de acolo, a fost publicat în Gîndul în 2009.
Câţi dintre voi nu aţi zis vreodată că „ţiganii sunt certaţi cu legea”? Câţi dintre voi au generalizat cu privire la „moralitatea” acestei etnii? Şi câţi dintre voi au impresia acum că articolul ce urmează e încă o încercare ONG-istă şi patetică de a reabilita imaginea ţiganilor?
Ei bine, nu e. Clujeanul Gabor Lajos Lali, un gabor cu pălărie şi popular în comunitate, a acceptat să facă, pentru CLUJEANUL, o radiografie a „dreptului ţigănesc”, cu legile şi sancţiunile lui.
Înteresantă (adică de reţinut) este concluzia din final:
„Dreptul ţigănesc este făcut pentru educare, este făcut în beneficiul individului nu împotriva lui” – Gabor Lajos Lali
Jurnalul Naţional a deschis subiectul judecăţii ţigăneşti cînd a scris despre Justiţia staborului – Dreptatea lui Suţă.
Unii ii spun „Staborul”. Alţii vorbesc despre „Kris” şi „Krisinitori”. Nume ciudate cu un vag parfum oriental, sub care se ascunde o justiţie subterană, care funcţionează in paralel cu cea oficială: judecata ţigănească. Motiv pentru care s-a infinţat s-a pus bazele Ligii Krisinitorilor „Romanipen.”
„Noi, ţiganii, nu suntem un stat aparte să avem o judecătorie separată, dar e o tradiţie a noastră, tigănească care aşa am găsit-o la moştenitorii noştri. Aceleaşi tradiţii le menţinem şi astăzi.” Vorbe inţelepte, spuse la un „pahar de vorbă” de Marin Constantin, judecătorul ţiganilor din tot Gorjul.
